sâmbătă, 21 mai 2011

Inmultire trandafiri

Cunoasteti metoda inmultirii trandafirilor prin butasi ingropati vertical si acoperiti cu sticle de plastic . E cea mai folosita, e economica si eficienta. Eu insa acasa la tara am pus trandafiri cu radacina cumparati de la florarie sau bazar pentru ca nu am timp sa urmaresc evolutia butasilor sub sticle. In afara de unul (poza e facuta cand am ajuns de Pasti la tara, acum cred ca e mult mai mare si are deja boboci ) :


Pe scurt povestea lui. In gradina de legume (de langa garla) am fost nevoit, incepand de acum doi ani, sa indrept locul si sa consolidez malul prin pamant suplimentar. Pamantul a fost adus de tatal meu din mai multe surse inclusiv de la o excavatie din gradina cuiva. Asa se face ca am gasit in iunie printre balarii cand le-am cosit (terenul a ramas necultivat un an deoarece solul nu s-a putut nivela in timp util si a trecut vremea insamantatului) un trandafir inflorit langa un pom fructifer din gradina. Am avut grija sa-l marchez si sa-l ocrotesc, iar in toamna l-am mutat in locul care se vede mai sus. Surpriza cand l-am scos pentru mutare: provenea dintr-o ramura de trandafir care facuse radacini si era ingropata orizontal la doar catva centimetri de suprafata. Am subliniat orizontal pentru ca-mi inchipuiam ca doar vertical trebuie ingropat butasul, cu cativa ochi deasupra solului. La mutare am ingropat mai adanc trandafirul pentru a feri radacinile de inghet sau sa devina prea vulnerabil la caldura. Bun...Dupa cum se vede ii merge. Am citit pe undeva ca e posibil sa nu reziste decat cativa ani daca nu se foloseste o metoda "omologata"dar merita incercat. Pai in natura le pune cineva sticle sau borcane? Sa fim seriosi.... Asa ca am luat mai multe ramurele de trandafir si le-am ingropat orizontal la mica distanta de sol, le-am udat de cateva ori si le-am uitat :) . Iata ce am gasit printre iarba dupa ce am sosit de Pasti la tara:


Poza nu-i grozava pentru ca am facut putine si nu m-am uitat peste ele pana acum sa pot face altele mai grozave. Dar se vede ca sunt trei lastari de trandafir rasariti din acelasi butas. Probabil daca va fi un trandafir viguros ii voi ingropa butasul cu radacina mai adanc la toamna. Nu am ingropat de la inceput adanc ca sa dau posibilitate lastarilor sa iasa repede. Si am gresit cand l-am pus la loc definitiv. Trebuie sa fac o mica pepiniera, adica sa ingrop undeva la mica distanta in pamant, toamna, 20-30 de butasi de trandafiri rezistenti, taranesti de-ai nostri , sa-i las sa se prinda si sa se dezvolte, apoi sa-i mut intr-un loc definitiv cam dupa un an.
Daca metoda da roade va zic intr-un an sau doi ca nu pot fi sigur ;)

UPDATE -Fotografie facuta pe 18 august 2011 trandafirului de mai sus. A inflorit deja!

4 comentarii:

  1. Tatal meu a inmultit trandafiri in felul acesta si din 50 de butasi s-au prins 32.
    El are in gradina colectie de trandafiri pusi pe rand si cam 25-30 de specii.

    RăspundețiȘtergere
  2. Super! deci metoda functineaza. Cred e foarte frumoasa gradina tatalui tau.

    RăspundețiȘtergere
  3. Am aplicat metoda la măr: în această zonă , la poale de codru creşte mărul secăresc ( folosesc denumirea locului) ; fructele lui devin excepţionale după două luni de păstrare - iarna. Am avut un astfel de măr în ograda casei, a făcut scorbură , l-am tăiat şi în jurul restului de tulpină au crescut şapte fire.
    Aceşti lăstari au ajuns la înălţimea de 2 metri şi progresiv , cu greutăţi pe măsură i-am aplecat spre pământ formând un fel de rozetă, cu buturuga rămasă în centru. Din cauza aplecării – lăstarii din coroane căutau verticala. În al treilea an , primăvara am săpat şanţuri şi am îngropat tulpinile şi coroanele – rămânând afară lăstarii cu deviaţie: pământul se bătătoreşte bine şi după o lună se mai „calcă“ o dată. În al cincilea an am scos din această pepinieră 56 meri secăreşti, fiecare pe propriile rădăcini. Am aplicat metoda pe motive de sentiment: moştenesc livada părinţilor cu meri ionatan, bot de iepure, parmen auriu, etc. , dar merele secăreşti şi cele creţeşti sunt ale copilăriei … cele mai bune erau cele păstrate în claia de fân şi se ţinea cont, aceasta era folosită ca hrană pentru vite ultima, spre primăvară.
    Am folosit variante ale metodei la zarzăr , la vie , la muşcate şi … la albine … prin stolonare … este „metoda însurăţeilor“ … cei căsătoriţi de curând lasă cordon de legătură cu fiecare familie veche.
    Cred că am descris o variantă la metoda folosită de dumneavoastră.
    Să fie numai bine !

    RăspundețiȘtergere
  4. Sunt incantat de metoda dumneavoastra de inmultire la pomi. Astfel se mai pot salva soiurile noastre traditionale.De exemplu marul domnesc e rarirare, mai sunt catva pomi batrani si dupa ei ...nimic. Personal am pus in toamna ciresi, meri si peri salbatici. Cel putin merii as vrea sa-i altoiesc cu mar domnesc, sa ramana si urmasilor ceva. Evit soiurile acestea moderne, trec intradevar repede pe rod, fructe sunt gustoase dar nu mai au gustul copilariei, asa cum bine ziceti dumneavoastra. Plus ca un pom fructifer traditional, de-al nostru, rodeste zeci de ani. Ar fi bine daca ati face un articol pe blogul dumneavoastra despre cultivarea soiurilor traditionale si despre cum sa le inmultim, cred ca ati ajuta pe multi tineri care doresc sa continuie aceste valori.

    RăspundețiȘtergere